O lectie de parenting din permacultura

Suntem părinți așa că Obosiți este al doilea nostru nume. Uneori ne mai alintăm Sleitule, Istovito, Truditule și alte dulcegării, ați inteles ideea. Căutăm solutii de simplificare a vieții, căutam scurtături, rețete minune gata în 10 minute, rezumatul cărții căci de unde timp, o jucărie bombastică care să distragă atenția, calea cea mai scurtă să ajungem acasă. STOP. Că nu rezolvăm nimic așa. Inspirăm. Ne uităm, din nou, în noi și la credințele noastre. Ne-am dat seama că sunt multe lucruri pe care le-am învățat din permacultură și care ne sunt de folos și în ale părințelii.

 

Uite, de exemplu, un principiu al permaculturii e să depui efort minim pentru efecte maxime. În agricultura clasică, se muncește din greu la îmblânzirea naturii – ară, smulge, nivelează, dă cu pesticide, taie copacii din cale. Ecosisteme intregi sunt afectate, doar pentru ca “așa se fac lucrurile”. Permacultura spune să stai un pic la început să gândești spațiul, să îi înțelegi mecanismele, să lucrezi cu natura și nu împotriva ei, să ai încredere în fiecare element. Natura are inteligența de a se autoregla, păsările, buburuzele, viermișorii, toate au un rost. Păsările consumă insectele dăunătoare. Buburuzele ajută la polenizare. Viermișorii afânează solul. Când vine mana peste roșii, pui lângă busuioc. Când toamna cad frunzele, ele sunt bune pentru mulcirea pământului, nu trebuie strânse obsesiv ca să fie curat.

Așa și în parenting, dacă am asculta mai mult de instinctele noastre naturale, am depune mai puțin efort. Am alerga mai puțin din atelier în atelier, ca să fie copilul distrat și cultivat. Am alăpta mai mult și am da siropuri mai puțin. (Mai puțin vaccinarea, noi credem că aia trebuie făcută.). Am cumpăra mai puține jucării, monitoare, hidro-teta-bicicleta. Ne-am stresa mai puțin când copilul plânge cu jale și am înțelege că și plânsul și tristețea sunt parte din viață. Crescând copilul mai aproape de natură și mai aproape de tot ce e natural, muncim mai puțin mai târziu. Ironic însă, să asculți de instictele tale naturale de părinte, să fii un părinte asumat, să opui rezistență tentației de a țipa, de a smuci, de a face tu în locul copilului fiindcă nu este TIMP, toate astea sunt lucruri grele.


Posted

in

by

Comments

One response to “O lectie de parenting din permacultura”

  1. mickey Avatar
    mickey

    dupa ce am citit aici am discutat si cu prietenii mei despre permacultura si acum va multumesc , de la mickey tel 076 319 3018

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *