Ce este compostul?
Compostul este ‘produsul final’ procesului de compostare – o metoda de descompunere aeroba a materialelor organice de catre microorganisme.

Ca produs final, compostul este un material cu un procent de nutrienti si micro-organisme benefice (sol ‘mai viu’) mult mai mare vs. solul normal. De-aceea are utilitate pentru societate in agricultura pentru fertilizare sau ameliorarea solurilor saracacioase – cu potential efect de cascada pentru refacerea mediului natural deteriorat. Resturile de-asemenea valoare calorică atrag multe insecte cu un rost în grădină, insectele atrag păsări și tot așa până toate rotițele se mișcă. 

Pe scurt, cumva compostul e ceva aproape magic – care face mult bine naturii si indirect omului-societatii. 

Procesul de compostare se petrece de la sine in mediul natural, fiind unul dintre mecanismele primare ale biosferei, optimizat pe parcusului a milioane de ani, natura dezvoltand un sistem circular, integrat – fara reziduuri care nu fac parte din mecanism. Simplificat in natura nu exista gunoi, resturile/output-ul unor fiinte devine hrana sau contibuie la dezvoltarea inputului pentru alte fiinte samd – intr-un proces frumos de-o complexitate incredibila – ca o orchestra a naturii in care participa nenumarate fiinte si genereaza multe interactiuni.

Omul civilizat, de cand a inceput sa se organizeze in societati complexe organizate in comunitati urbane, indepartandu-se de natura si traiul dupa principiile naturii si/sau a inceput sa creeze produse industriale din materiale anorganice, a inceput sa genereze printre altele deseuri care datorita volumului, materialului folosit care nu mai pot fi integrate in biosfera fara a-i face rau ecosistemului. Asta in plus fata de scaderea interesului pentru integrarea deseurilor generate in natura.

Dar usor-usor au inceput sa apara oameni (de stiinta sau simpli observatori/iubitori de natura) care au semnalat impactul negativ al deseurilor umane asupra mediului, nevoia de un ‘sistem de management’ coresponzator al deseurilor si includerea  in realizarea de produse industriale a unor principii legate de re-integrare a produsului uzat/folosit in mediul natural. Pe scurt ‘ce facem cu ele dupa ce le folosim – pentru a afecta cat mai putin natura’. 

De ce compostam?
Pornirea unui om sau a unei societati de-a composta vine din 2 motive:
– pentru agricultori si gradinari – nevoia imbogatire cu nutrienti a solului
– pentru oameni non-agricultori, atat ca invidid sau societate – dintr-o miscare de constientizare a impactului gunoiului generat asupra mediului, respectiv dorinta de-a reduce acest impact negativ. 

Daca nu ne compostam resturile orgnice, acestea ajung la groapa de gunoi unde fac rau:
– in volume mari (ca la groapa de gunoi)  cantitati mari de gaz-metan care eliberat in mediul natural are un efect negativ – fiind un gaz mult mai potent pentru incalzire globala/efect de sera decat CO2-ul.
– poate polua panza freatica (din care multi din nou ne luam apa pentru diverse folosinte casnice sau industriale) 
– genereaza mirosuri puternice -> vezi problema multor comunitati din Romania ce locuiesc langa gropi de gunoi. 

Unde si cum compostam?

Exista 2 locuri principale unde putem practica compostarea in centre industriale specializate sau gospodarii personale. 
 
Foarte simplificat, compostarea este un proces de amestecare de materiale ‘verzi’ & materiale ‘maro’ si  crearea unui mediu/mecanism prin care materialele din compost se descompun cu ajutorul mai multor microorganisme din gramada de compost cat ci mecanic.
 

Din ce facem compost

  • toate resturile vegetale de la noi de-acasă (coji de cartofi, codițe de morcovi, cotoare de mere, frunze de salată, you name it) adunat pe parcursul unei săptămâni – le adunăm într-o găleată cu capac
  • mai avem o prietenă care gătește raw vegan (Ioana Lazăr) și luăm de la ea săptămânal un butoi de resturi vegetale
  • dacă resturile vegetale din gospodărie reprezintă partea de azot, mai e nevoie de o parte de carbon pentru compost: paie de grâu, dar de preferat paie de trifoi și lucernă

Cum se face compostul

  • alege un loc în grădină mai ferit, mai departe de „civilizație”
  • pe o suprafață de 2 pe 2, de exemplu, fă un pat de paie, peste care se toarnă resturile vegetale
  • apoi iar, ca la lasagna, încă un strat de paie, iar un strat de vegetale și tot așa
  • lasă amestecul pentru minimum 2 luni și apoi așează-l în locurile unde crezi că e nevoie de un aport mai mare de elemente nutritive sau vrei o recoltă mai bogată (tot solul unde cresc roșii la noi e îmbogățit cu compost)

*Unii grădinari au facut din compost o arta: îl învârt după o logică și-un tempo bine pus la punct, pentru a se îmbina mai bine partea de azot cu partea de carbon până când amestecul devine un sol gras si bogat. Noi nu-l învârtim din lipsă de timp, dar macerarea de două luni are aproximativ același efect.

De ce să faci compost

  • dacă ai văzut vreodată o groapă de gunoi, îți dai singur seama că gunoiul e o problemă mare a sistemului urban. Poți, cu un pas mic, să nu mai contribui la poluare
  • faci îngrășământ natural pentru sol și eviți utilizarea chimicalelor

Noi sperăm să convingem cât mai mulți prieteni să colecteze separat resturile vegetale. Și ce bine ar fi ca ideea de compost să ajungă la mai multi grădinari!

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Close